CULTURA NU ESTE OPTIONALA !

Cartex

PRIMA PAGINA

NOI APARITII

IN PREGATIRE

EVENIMENTE

SERII DE AUTOR

AUTORI

EDITURA CARTEX

Poezii. Suvenire si impresii. Meditatii si elegii. Epistole si satire. Fabule – Grigore Alexandrescu

Poezii. Suvenire si impresii. Meditatii si elegii. Epistole si satire. Fabule – Grigore Alexandrescu

Clasic dintre cei ce fura dispensa si, netagaduit, cel mai mare dintre poetii nostril dinainte de Eminescu, Grigore Alexandrescu este atat de frecvent in constiinta oricarui cititor de poezie romaneasca, incat evocarea personalitatii si operei lui se poate dispensa de incidentele festive ale calendarului, ca si de stiharele ceremonialului de circumstanta. Deoarece nimic din ceea ce a vibrat la timpul sau, din poemele lui, fie din cele autobiografice, familiare sau de iubire, fie din cele eroice sau sociale, fie din cele alegorice sau satirice nu si-a pierdut nici ingenuul fior intim, nici vastul orizont umanitar, nici finul ascutis al ironiei caustice.

Perpessicius

PRP

Prețul inițial a fost: 26,90 lei.Prețul curent este: 21,52 lei.

30 în stoc

  • TRANSPORT GRATUIT PESTE 150 RON
  • DREPT DE RETUR 14 ZILE
  • LIVRARE LA PACHETOMAT / CURIER / POSTA ROMANA
  • EXPEDIERE RAPIDA
  • PLATI SECURIZATE

Poezii. Suvenire si impresii. Meditatii si elegii. Epistole si satire. Fabule - Grigore Alexandrescu

Intr-o organizare cronologica a creatiei poetice a lui Grigore Alexandrescu, este evidenta adeziunea poetului la modelul preromantic francez, dominat de gustul pentru meditatia sumbra asupra destinului si efemeritatii civilizatiilor. Scriitura solemna cu ecouri din Lamartine nu face altceva decat sa “agraveze” starea de melancolie. Conditia funciara a personalitatii lui Alexandrescu e una romantica, elegiaca si meditativa inclusiv in epistole si fabule, chiar daca, formal, suntem intr-un gen literar constrangator.

Meditatiile si elegiile sunt infuzate cu teme esentiale ale romantismului si preromantismului: sentimentul tristetii metafizice, tema ruinelor, peisajul inserarii, iubirea exaltata sau tumultoasa, evocarea copilariei si a trecutului istoric, antiteza dintre nobletea constiintei poetice si mediocritatea societatii contemporane. Versurile lui Grigore Alexandrescu sunt raspunsuri la internalizarea asumata a framantarilor unei constiinte cautandu-si echilibrul interior in contextul unei lumi intocmite gresit, o lume guvernata de principiul malefic. Individual, singur si fara puterea de a se modela in acord cu lumea, este harazit sa caute fara speranta calea spre iesirea din criza. Resemnarea este refugiul pe care, in versuri de o expresivitate speciala, individul o alege ca ultima formula de supravietuire.

Lucian Pricop

Cuprins:

Suvenire si impresii – Trecutul. La manastirea Dealului, Umbra lui Mircea.La Cozia, Rasaritul lunei.La Tismana, Mormintele.La Dragasani, O impresie.Dedicata ostirei romane, Anul 1840, Ucigasul fara voie, Frumusetea D-ei**, Suferinta, Inca o zi, Un ceas e de cand anul trecu, Buchetul, Reveria, Meditatie, Miezul noptei, Asteptarea, Inima mea e trista, Cainele soldatului.

Meditatii si elegii – Adio.La Targoviste, Intristare, Unirea Principatelor, Dedicata fiitorilor deputati ai Romaniei, Mariii sale domnului Alexandru Ioan I.Anul 1859, Pentru ziua intrarii sale in Bucuresti, Cantecul soldatului, Cometei anonsate pentru 13 iunie, Raspunsul cometei.

Epistole si satire – Epistola catre Voltaire, Epistola Domnului Alexandru Donici,fabulist moldovean, Satira.Duhului meu, Razbunarea soarecilor sau Moartea lui Sion.

Fabule – Toporul si padurea, Elefantul, Oglindele, Cainele izgonit, Soarecele si pisica, Privighetoarea si magarul, Cainele si catelul, Pisica salbatica si tigrul, Dervisul si fata, Dreptatea leului, Lupul moralist, Nebunia si Amorul, Lebada si puii corbului, Privighetoarea in colivie, Ursul si lupul, Boul si vitelul, Vulpea liberala, Mierla si bufnita, Cucul, Uleul si gainile, Cainele si magarul, Vulpoiul predicator, Privighetoarea si paunul, Magarul rasfatat, Papagalul si celelalte paseri, Catarul ce-si lauda nobilitatea, Bursucul si vulpea, Sarlatanul si bolnavul, Atelajul eterogen, Iepurele,ogarul si copoiul, Ursul si vulpea, Corbii si barza, Calul vandut si diamantul cumparat, Porcul liberat, Castorul si alte lighioni, Mielul murind, Zugravul si portretul, Catarul cu clopotei, Liseta,rata si gasca.

Referinte critice din Ion Ghica, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Pompiliu Eliade, Emil Garleanu, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Perpessicius, George Calinescu, Paul Cornea.

Poezii. Suvenire si impresii. Meditatii si elegii. Epistole si satire. Fabule
Autor: Grigore Alexandrescu
Contine prefata, fisa biobibliografica si referinte critice
Prefata (Grigore Alexandrescu intre clasicism si romantism), fisa biobliografica si referinte critice de Lucian Pricop
Colectia: Literatura romana romantica
Categorii: Literatura romana
An aparitie 2025
Numar pagini: 184
Format 13x20x1 cm
Coperta: brosata
Cod bare: 9786060912903

Literatura romana romantica | Editura Cartex

Poezii. Suvenire si impresii.

Poezii. Suvenire si impresii.

Informații suplimentare

Cod Bare :

9786060912903

Prefata

Lucian Pricop

Referinte critice

Lucian Pricop

Fisa biobibliografica

Lucian Pricop

Numar pagini

184

Format

13 x 20 x 1 cm

An aparitie :

2025

Author Picture

Alexandrescu Grigore

N. 22 febr. 1814 (?), Targoviste - m. 25 nov. 1885, Bucuresti. Poet. Nascut intr-o familie modesta, la Targoviste, loc de pelerinaj mitic pentru primii poeti moderni. Tatal, Mihai Alexandrescu, era vames si vistiernic, mama, Maria (n. Fusea), cobora dintr-o familie de mici boieri. Studiaza la Sf. Sava, uimindu-si colegii prin cunostintele in literaturile clasice (elina si franceza). E gazduit, intre altii, de Tache Ghica (tatal memorialistului) si de Heliade, care-l ajuta sa debuteze (1832); curand insa un conflict aprig va izbucni intre protector si protejat, separandu-i pentru totdeauna. In 1834, Alexandrescu intra in armata ca praporcic, dar, dupa o scurta trecere, putin agreabila, pe la vama din Focsani, isi inainteaza demisia si accepta un post de slujbas la Secretariatul Statului. In 1840 e arestat pentru trei luni, probabil sub invinuirea de complicitate cu participantii la conjuratia lui M. Filipescu. De aici inainte, viata poetului curge fara peripetii, biografului revenindu-i sa consemneze un cursus honorum putin semnificativ; membru al Asociatiei Literare a Romaniei (1846); redactor al Poporului suveran, in timpul Revolutiei de la 1848, insa doar cateva numere (15-29) si mai mult formal; clucer (1853), director al Eforiei Spitalelor Civile (1854), director al Cultelor (1859), membru al Comisiei Centrale de la Focsani (1860). La 29 mai 1860, Alexandrescu se casatoreste cu Raluca Stamatin, dar dupa cativa ani e lovit de o boala mintala neiertatoare, pricinuita, dupa unele versiuni, de otravirea cu beladona. Obligat sa se retraga din viata publica si sa abandoneze activitatea literara, reluata intermitent si cu rezultate neconcludente in momentele de remisiune, Alexandrescu va supravietui inca 25 de ani. Debuteaza in Curierul romanesc, cu poezia Miezul noptii (1832). A lasat o opera de intindere redusa, dar de o vertebratie acut personala in campul romantismului romanesc: cinci volume de versuri (Eliezer si Neftali, 1832; Poezii, 1838; Poezii, 1842; Suvenire si impresii, epistole si fabule, 1847; Meditatii, elegii, epistole, satire si fabule, 1863), dintre care ultimele trei sunt culegeri de edite si inedite, un Memorial al calatoriei intreprinse in 1842 la manastirile oltene, cateva colaborari publicistice fara continuitate si un numar restrans de traduceri si imitatii dupa Florian, Voltaire si Tasso etc. Colaboreaza la Propasirea, Album stiintific si literar, Romania literara, Buciumul romanesc etc. Spirit reflexiv si analitic, deprins sa se interogheze, refractar certitudinilor comune, Alexandrescu creeaza in doua registre, aparent etanse, in realitate exprimand acelasi conflict al poetului cu sine insusi si cu lumea: in meditatii, tonul e elegiac, lamartinean, iar confesiunea alterneaza cu dispozitiile contradictorii ale eului, polarizat cand de nadejde, cand de indoiala; in fabule si epistole apare omul de lume, spiritual, afabil, denuntand cu ironie si fina disimulatie impostura care triumfa in viata sociala si falsele prezumtii ale cugetului. Pe ambele planuri, poetul a dat compuneri memorabile, intrate in patrimoniul literaturii noastre clasice, si a fixat un tipar stilistic de mare rezonanta in epoca.