CULTURA NU ESTE OPTIONALA !

Cartex

PRIMA PAGINA

NOI APARITII

IN PREGATIRE

EVENIMENTE

SERII DE AUTOR

AUTORI

EDITURA CARTEX

Pachet Goethe

„Efectul Werther“ poate fi inteles ca simpla imitatie comportamentala, dar si ca expresie a fortei prin care literatura configureaza un orizont comun al sensibilitatii. Romanul lui Goethe, prin intensitatea analizei interioare si prin maniera in care construieste criza afectiva a personajului, compune geografia unui spatiu de recunoastere de sine pentru cititor, producand un fenomen de rezonanta care transcende esteticul. Asa incat, avem aici forta de a articula experiente individuale intr-o constiinta colectiva, altfel spus: modul in care literatura poate functiona ca laborator al formarii si transmiterii afectelor. (Lucian Pricop)

PRP

Prețul inițial a fost: 64,80 lei.Prețul curent este: 45,36 lei.

10 în stoc

  • TRANSPORT GRATUIT PESTE 150 RON
  • DREPT DE RETUR 14 ZILE
  • LIVRARE LA PACHETOMAT / CURIER / POSTA ROMANA
  • EXPEDIERE RAPIDA
  • PLATI SECURIZATE

Pachet Goethe

Cod bare: 5948494142026

Pachetul contine:

1. Johann Wolfgang Goethe, Faust
2. Johann Wolfgang Goethe, Suferintele tanarului werther

1. Johann Wolfgang Goethe, Faust
Traducere de Ion Gorun
Prefata si note de Lucian Pricop
Colectia: Clasicii literaturii universale
Numar pagini: 264
Pachet Goethe

O traducere memorabila a poemului dramatic.

De ce versiunea lui Ion Gorun si de ce doar Faust I? Pentru ca, stand alaturi de cele ale lui Lucian Blaga sau, mai recent, Mihail Nemes, traducerea poetului si prozatorului Ion Gorun (pseudonim al lui Alexandru I. Hodos, 1863-1929) ni se ofera intr-o limba romana poetica si nepoetizata si, poate mai presus de toate, un tip de entuziasm romantic irepetabil. Alegerea lui Gorun pentru marele Faust si nu pentru o editie integrala (care sa fi cuprins si Faust II) are cel putin un argument axiologic: Faust I este capodopera. Fara artificialitatea traductologiei, dar intuind ca o cultura inalta este prin natura ei posesoarea universalitatii. De altfel, termenul „literatura universala“ a fost inventat de Goethe. El sugereaza o schema istorica a evolutiei literaturilor nationale conform careia acestea se vor amesteca pentru a se contopi intr-o mare sinteza. Atunci cand il foloseste pentru prima data, intr-un articol despre o adaptare franceza a lui Torquato Tasso (1827), Goethe isi exprima convingerea ca se afla in curs de constituire „o literatura universala, in care un rol de cinste ne este rezervat noua, germanilor“. Articolul, comentat de ziarul parizian Le Globe, il entuziasmeaza pe Goethe, care se arata deosebit de bucuros ca „vecinii nostri de la apus au imbratisat aceasta idee“. Faptul ca dupa razboaiele napoleoniene lumea era satula de lupta a dus la intensificarea relatiilor literare dintre natiuni, crede ganditorul german. Literatura universala se pregateste printr-un permanent schimb de idei si de forme; dar acest schimb nu constituie, in sine, literatura universala. „Ea reprezinta mai degraba un ideal, acela al unificarii tuturor literaturilor intr-o singura literatura, intr-un concert universal in care sa se auda vocea fiecarei natiuni. Orice literatura care nu e reimprospatata printr-un aport din afara ajunge pana la urma la stagnare“, sustine Goethe. Asta credem si noi si a crezut si Ion Gorun asumandu-si si implinind traducerea poemului dramatic. (Lucian Pricop)

2. Johann Wolfgang Goethe, Suferintele tanarului Werther
Traducere, prefata si note de lucian Pricop
Prefata si note de Lucian Pricop
Colectia: Clasicii literaturii universale
Numar pagini: 136
Pachet Goethe

„Efectul Werther“ poate fi inteles ca simpla imitatie comportamentala, dar si ca expresie a fortei prin care literatura configureaza un orizont comun al sensibilitatii. Romanul lui Goethe, prin intensitatea analizei interioare si prin maniera in care construieste criza afectiva a personajului, compune geografia unui spatiu de recunoastere de sine pentru cititor, producand un fenomen de rezonanta care transcende esteticul. Asa incat, avem aici forta de a articula experiente individuale intr-o constiinta colectiva, altfel spus: modul in care literatura poate functiona ca laborator al formarii si transmiterii afectelor. (Lucian Pricop)

Clasicii literaturii universale | Editura Cartex

Informații suplimentare

Cod Bare :

5948494142026

Author Picture

J. W. Goethe

JOHANN WOLFGANG GOETHE (28 august 1749 – 22 martie 1832). Tatal sau, Johann Kaspar Goethe, era consilier imperial, mama sa, Katharina Elisabeth, provenea dintr-o familie de patricieni. Primeste o educatie aleasa, iar in 1765 pleaca la Leipzig pentru a studia dreptul pe care le incheie la Strasbourg in anii 1770–1771. Practica avocatura la Frankfurt si Wetzlar, fiind mai preocupat de literatura. Poeziile sale din aceasta perioada aduc un stil nou in lirica germana. Drama istorica Götz von Berlichingen (1773) este primita cu entuziasm in Germania, iar romanul epistolar Suferintele tanarului Werther (1774) il face celebru, devenind o carte-cult. Aceste succese il transforma pe tanarul Goethe in cea mai proeminenta figura a noii miscari literare „Sturm und Drang“. In 1775, ajunge la Weimar, unde va ramane tot restul vietii. Aici, la curtea ducelui Karl August, ocupa diverse functii, fiind responsabil cu finantele, cu exploatarile miniere etc.; mai tarziu, preia conducerea teatrului de curte din Weimar. In 1782 este innobilat. Intre 1786 si 1788, Goethe calatoreste in Italia. Puternic influentat de Antichitatea greco-romana, termina de scris tragedia clasica Ifigenia in Taurida (1787) si alte drame incepute cu ani in urma. Intors din Italia, o intalneste pe Christiane Vulpius, o tanara de conditie modesta, care ii va darui un fiu, dar pe care o va luade sotie abia in 1806. Perioada cuprinsa intre 1794 si 1805 este marcata de prietenia si colaborarea cu Friedrich Schiller: sunt anii de varf a ceea a ajuns sa fie cunoscut in istoria literaturii drept „clasicismul de la Weimar“. Forma definitiva a romanului Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister (1795/1796), precum si baladele scrise in 1797 stau sub zodia schimbului spiritual cu Schiller. Dupa moartea lui Schiller, Goethe reia lucrul la Faust si, in 1808, publica Partea intai a tragediei. Scrie la autobiografia Poezie si adevar, pe care nu va izbuti insa s-o duca mai departe de anul 1775. Lectura poetului persan Hafiz, dar si dragostea tarzie pentru Marianne von Willemer, una dintre multele lui muze, ii inspira poeziile reunite in Divanul apusean-rasaritean (tiparit in 1819 si, intr-o editie largita, in 1827). Cu zece luni inainte de moarte, Goethe duce la bun sfarsit Partea a doua din Faust, destinand-o publicarii postume.