N. 17/30 sept. 1909, Botosani - m. 30 mai 1938, Roman. Prozator si poet. Fiul unui negustor. Gimnaziul „Roman-Voda” din Roman. Urmeaza medicina la Paris; in 1928 se imbolnaveste de tuberculoza osoasa (morbul lui Pott). Internat in diferite sanatorii din Franta, Elvetia si Romania, dar tratamentele sunt ineficiente. Spre sfarsit, se retrage la Roman unde se stinge din viata la numai douazeci si noua de ani. Debuteaza cu schite in Bilete de papagal (1930). Simpatizeaza cu suprarealismul, fara sa adere la vreo grupare anume, si cu filosofia existentialista. Corespondeaza, printre altii, cu Geo Bogza, M. Sebastian, André Gide, M. Heidegger, I. Voronca. Bolnav fiind, a fost ajutat de Geo Bogza si S. Pana. Colaboreaza sporadic si nesistematic la reviste pariziene Le Surrealisme au service de la revolution, Les Feuilles inutiles si la Bilete de papagal, Adam, Azi, Frize, Vremea, Viata Romaneasca s. a. cu proza scurta, cronici plastice, recenzii si trad. Semneaza si cu pseudonimele Mihail Bera, In-Interim. In proza sa (Intamplari in irealitatea imediata, 1936; Inimi cicatrizate, 1937), Blecher amplifica un accident clinic personal la rang de experienta ontologica, ridicand sentimentul la viziune, fiziologia la filosofie.

Sigmund Freud (06.05.1856 – 23.09.1939) a fost un neurolog austriac, fondator al psihanalizei. Freud poate fi pe drept cuvant numit cel mai important legislator intelectual al epocii sale. Psihanaliza este deopotriva o teorie despre psihicul uman, o terapie a suferintelor sale si un mod de interpretare a culturii si societatii. In ciuda criticilor repetate, a incercarilor de respingere si a amendamentelor aduse ideilor lui Freud, inraurirea lor a ramas extrem de puternica multa vreme dupa moartea lui si in domenii situate la mare distanta de psihologie. Daca, asa cum afirma candva sociologul american Philip Rieff, „omul psihologic“ a inlocuit notiuni anterioare precum omul politic, religios sau economic ca imagine de sine dominanta a individului de secol al XX-lea, faptul se datoreaza in buna masura prestigiului viziunii lui Freud si caracterului aparent inepuizabil al mostenirii sale intelectuale.