Friedrich Wilhelm Nietzsche sa nascut la 15 octombrie 1844 la Rocken, în centrul Germaniei, întro familie protestanta, tatal sau fiind pastor. Absolva Liceul Pforta (1864), îsi face studiile la Universitatea din Bonn, apoi la cea din Leipzig, cand ia cunostinta de filosofului Arthur Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstellung/ Lumea ca vointa si reprezentare, apropiinduse totodata de universul lui Richard Wagner.
La 25 de ani este numit profesor de filologie clasica la Universitatea din Basel, unde este coleg cu istoricul Jacob Burckhardt. In 1879, starea sanatatii i se agraveaza si filosoful renunta definitiv la cariera de profesor ducand un mod de viata extrem de singuratic, de nomad superior, calatorind în sudul Frantei, Nordul Italiei si dedicanduse exclusiv scrisului.
Se stinge din viata pe 25 august 1900 la Weimar, lasand mostenire o opera inegalabila prin originalitatea sa, de un tragism monumental, un sistem filosofic de extractie schopenhaueriana, care va marca gandirea si istoria secolului XX.
Opera: Die Geburt der Tragodie, 1871 (Nasterea tragediei); Unzeitgemässe Betrachtungen, 1876 (Consideratii inactuale); Menschliches Allzumenschliches, 1878 (Omenesc, prea omenesc); Morgenrote, 1882 (Aurora); Die frohliche Wissenschaft, 1882 (Stiinta vesela); Also sprach Zarathustra, 1885 (Asa graita Zarathustra); Jenseits von Gut und Bose, 1886 (Dincolo de bine si de rau); Zur Genealogie der Moral, 1887 (Genealogia moralei); Der Fall Wagner, 1888 (Cazul Wagner); Die GotzenDammerung, 1888 (Amurgul idolilor); Der Antichrist, 1888 (Antichristul); Ecce Homo, 1888.