google-site-verification: google15dc1fc36d6dcb33.html

CULTURA NU ESTE OPTIONALA !

Cartex

PRIMA PAGINA

NOI APARITII

IN PREGATIRE

EVENIMENTE

SERII DE AUTOR

AUTORI

EDITURA CARTEX

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei
Paginile de roman modern scris de Sebastian – sau ma rog, aceste insemnari care nu rastoarna conceptul de roman traditional – sunt toate verticalizari surprinzatoare ale unor stari de spirit, stari lirice si nu emfatic filosofice, si compun – cu precadere in Fragmente dintr-un carnet gasit, dar si in Femei – aproximari ale ideii de imietate in fata iubirii, s-ar putea afirma ca “nirvanizarea erotica a lumii” este intentia volutelor amoroase, a introspectiilor apropierii corporale niciodata refuzate, dar mereu consumate intr-o stare de frenezie poetica lucida.

PRP

Prețul inițial a fost: 31,61 lei.Prețul curent este: 25,29 lei.

9 în stoc

  • TRANSPORT GRATUIT PESTE 150 RON
  • DREPT DE RETUR 14 ZILE
  • LIVRARE LA PACHETOMAT / CURIER / POSTA ROMANA
  • EXPEDIERE RAPIDA
  • PLATI SECURIZATE

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei

Contradicția ambivalenței lumii este a căutătorului de pricini pentru toate ideile mari. Daca nu am intui ca Sebastian face aici jocul erorilor autenticiste, am avea de acuzat lipsa de consecventa.

Cu aceeasi degajare, muta piesele si ideile, caracterele si situ­atiile si in Femei, subintitulat roman, tiparit intaia data în 1933, cu o coperta realizata de Margareta Sterian.

Daca pauperitatea epicului din Fragmente… lasa loc silo­gismelor sau aforismelor, in Femei se construieste cu oarece minutie, cu un plus de observatie psihologica, chiar cu o grija pentru detaliul povestii de viata. Plot-urile sunt relativ simple: Stefan Valeriu trece prin sase experiente erotice pe care le expune amoralist. Portretele si incercările de fisa psihologica asupra comportamentului femeilor (Renée, Marthe, Odette, Arabela, Emilie, Maria) in intimitate sunt previzibile, dar consistente literar.

Nu observatia clinica este cea care ii iese, ci taietura frazei despre pasiunile traite cu indiferenta fata de conventie, cu tot grotescul candorii vinovate, al complexiunii fiintelor mai mult sau mai putin iubite. Felul in care se diversifica tipologiile feminine in contexte erotice uneori bine disimulate in spatele camerei de supraveghere naratoriale, alteori explicite pana la concupiscenta, pare a valida „teza“ lui André Gide privitoare la monovalenta femeii (care nu ar avea caracter, ci doar instincte).
Lucian Pricop

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei
Autor: Mihail Sebastian
Editie ingrijita si studiu introductiv (Nirvanizarea erotica a lumii) de Lucian Pricop
Colectia: Seria de autor Mihail Sebastian
Categorii: Literatura romana
An aparitie 2025
Numar pagini: 192
Format 13x20x1,1 cm
Coperta: brosata
Cod bare: 9786306651313

Serie de autor Mihail Sebastian | Editura Cartex

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei

Fragmente dintr-un carnet gasit / Femei

Informații suplimentare

Cod Bare :

9786306651313

Studiu introductiv

Lucian Pricop

Numar pagini

192

Format

13x20x1.1 cm

Coperta:

Brosata

An aparitie :

2025

Author Picture

Mihail Sebastian

Mihail Sebastian (pseudonim al lui Iosef M. Hechter si Victor Mincu; 18 octombrie 1907, Braila – 29 mai 1945, Bucuresti) este un prozator, dramaturg, romancier, eseist, gazetar si traducator. Este fiul Clarei (nascuta Weintraub) si al lui Mendel Hechter, functionar comercial. Urmeaza cursul elementar si Liceul „N. Balcescu“ in orasul natal. In 1926 isi sustine bacalaureatul, teza sa fiind deosebit de favorabil apreciata de presedintele comisiei, Nae Ionescu. Va absolvi in 1929 Facultatea de Drept la Universitatea din Bucuresti, pregatindu-si doctoratul la Paris (1930-1931).
Debuteaza cu versuri in 1926, la revista „Lumea” (Iasi), sub pseudonimul Eraclie Pralea, apoi isi incepe colaborarea de lunga durata la „Cuvantul”, fiind si redactor al acestui ziar (1927-1934). Publica in 1932 primul volum, Fragmente dintr-un carnet gasit.
Aparitia, in 1934, a romanului autobiografic De doua mii de ani declanseaza atacuri furibunde atat din partea presei de dreapta, cat si a celei de stanga, carora scriitorul le raspunde, in Cum am devenit huligan (1935). Scrie piesa Jocul de-a vacanta, pusa in scena la Teatrul Comedia in 1938, si romanul Accidentul, editat in 1940.
In martie 1944 i se reprezinta, la Teatrul Alhambra, cea de-a doua piesa, Steaua fara nume, sub pseudonimul Victor Mincu. Statutul lui se schimba radical dupa august 1944. E numit consilier principal de presa in Ministerul Propagandei Nationale in 1945, i se incredinteaza un curs la Uni¬versitatea Libera Democratica, e frecvent solicitat in calitate de avocat, in timp ce piesele lui incep sa fie jucate, nu doar in tara, ci si in strainatate. Isi pierde viata, ucis pe strada de un autovehicul.
Fragmente dintr-un carnet gasit, prima sa scriere de imaginatie, e un fel de jurnal. Autorul ar fi gasit, intr-o seara, la Paris, pe Pont Mirabeau, un carnet din care, nereusind sa dea de urma proprietarului, reproduce un numar de paragrafe, in traducere, dand pe alocuri, in paranteza, expresiile mai deosebite in original. Nimic epic in text, doar notatii de un cinism ostentativ, amoraliste in maniera lui Gide, antisentimentale, antipsihologiste.
O scriere mai consistenta, cu elemente de naratie, este Femei (1933) - „o carte de vacanta”, produsa doar pentru deconectare.
Proza propriu-zis narativa, dar nu fara aliaje, fie de poezie, fie de eseu, contin romanele De doua mii de ani, Orasul cu salcami (1935) si Accidentul. Discurs asumat autobiografic (cu nume schim¬bate, totusi), primul e o rememorare si o confesiune dramatica. O meditatie asupra destinului evreiesc, punctata de situatii diverse, inclusiv de secvente „epice”, de scene vazute, probabil, de Sebastian insusi in timpul studentiei si, poate, unele parcurse de el, ca victima a salbaticiei antisemite. Mai numeroase decat „evenimentele” sunt discutiile, reflectiile, autoanalizele.
In Ultima ora, piesa reprezentata postum, in 1946, caracterul de farsa e anulat prin deschiderea spre social. Alta piesa, Insula, neterminata, va fi pusa in scena in 1947, cu un ultim act compus de actorul Mircea Septilici.
Sebastian face si dramatizari: Potopul (dupa H. Berger), Nopti fara luna (dupa John Steinbeck, montata in 1945). O componenta definitorie a scrisului practicat de Sebastian e data de jurnalul sau, in cea mai mare parte un jurnal de creatie, editat postum (1996). Fragmente, unele necuprinse in volum, au aparut in „Cuvantul” (1929) si in „Azi” (1932). Din ceea ce relateaza scriitorul rezulta ca munca literara ii acapara toate resorturile sufletesti, proiectele il angajau integral, dramatic.
Opera: Fragmente dintr-un carnet gasit, cu un portret de Mac Constantinescu, Bucuresti, 1932; Femei, Bucuresti, 1933; De doua mii de ani, prefata de Nae Ionescu, Bucuresti, 1934; editie ingrijita si prefata de Z. Ornea, Bucuresti, 1995; Cum am devenit huligan, Bucuresti, 1935; Orasul cu salcami, Bucuresti, 1935; Corespondenta lui Marcel Proust, Bucuresti, 1939; Accidentul, Bucuresti, 1940; Teatru, Bucuresti, 1946; Ultima ora, Bucuresti, 1956; Opere alese, I, editie ingrijita si introducere de Vicu Mandra, Bucuresti, 1956; Opere alese, I-II, editie ingrijita si prefata de Vicu mandra, Bucuresti, 1962; Jocul de-a vacanta. Steaua fara nume. Ultima ora, prefata de Mircea Tomus, Bucuresti, 1965; Romane, I-II, prefata de Simion Mioc, Bucuresti, 1968; Intalniri cu teatrul, editie ingrijita si introducere de Cornelia Stefanescu, Bucuresti, 1969; Eseuri. Cronici. memorial, editie ingrijita si prefata de Cornelia Stefanescu, Bucuresti, 1972; Jocul de-a vacanta. Steaua fara nume, postfata de Adrian Anghelescu, Bucuresti, 1975; Opere, I, editie ingrijita si prefata de Cornelia Stefanescu, Bucuresti, 1994; Jurnal, editie ingrijita de Gabriela Omat, prefata de Leon Volovici, Bucuresti, 1996; Jurnal de epoca, editie ingrijita si introducere de Cornelia Stefanescu, Bucuresti, 2002; Jurnal indirect, editie ingrijita de Tesu Solomovici, Bucuresti, 2006. Traduceri: Roger Vercel, Capitan Conan, Bucuresti, 1935.