CULTURA NU ESTE OPTIONALA !

Cartex

PRIMA PAGINA

NOI APARITII

IN PREGATIRE

EVENIMENTE

SERII DE AUTOR

AUTORI

EDITURA CARTEX

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Nu e deloc o exagerare sa afirmi ca Alecsandri este unul dintre principalii intemeietori ai teatrului romanesc, marcand o prezenta, pana astazi, fundamentala, de o importanta greu de contestat. Inca din 1840 i se incredinteaza conducerea teatrului din Iasi, alaturi de Kogalniceanu si Negruzzi. „Periercourt cu dramele sale si Kotzebue cu comediile sale implineau toate nevoile reprezentatiilor.
Nu exista o singura piesa originala in tot repertoriul. Nimeni nu se apucase de teatru pentru motivul ca limba noastra nu era formata. Am avut curajul sa incerc si am avut un succes colosal“, ii scria Alecsandri prietenului sau Ubicini.
Oana Soare

PRP

Prețul inițial a fost: 20,00 lei.Prețul curent este: 16,00 lei.

10 în stoc

  • TRANSPORT GRATUIT PESTE 150 RON
  • DREPT DE RETUR 14 ZILE
  • LIVRARE LA PACHETOMAT / CURIER / POSTA ROMANA
  • EXPEDIERE RAPIDA
  • PLATI SECURIZATE

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Nu e deloc o exagerare sa afirmi ca Alecsandri este unul dintre principalii intemeietori ai teatrului romanesc, marcand o prezenta, pana astazi, fundamentala, de o importanta greu de contestat.

Alaturi de Razvan si Vidra a lui B. P. Hasdeu, Despot Voda este una dintre cele mai importante drame istorice de inspiratie romantica din literatura romana. [...] Daca in piesa Despot Voda personajele se plimba prin castele, in Fantana Blanduziei ele evolueaza in cadre intens picturale, cu destule note idilice, adica in „frumoase tablouri campenesti”, in palate cu colonade, la ospete in decoruri luxoase. Tema acestei „comedii melancolice”, asa cum o numea G. Calinescu, este dubla: iubirea si creatia, ambele elemente fiind incluse in schema insului exceptional (poetul de geniu).

Oana Soare

Referinte critice din Mircea Ghitulescu, G. Calinescu.

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Autor: Vasile Alecsandri
Contine un dosar critic si o fisa biobibliografica
Prefata (De la drama romantica la piesa de inspiratie antica) si referinte critice de Oana Soare
Fisa biobibliografica de Lucian Pricop
Colectia: Literatura romana romantica
Categorii: Literatura romana
An aparitie 2022
Numar pagini: 294
Format 13x20x1.6 cm
Coperta: brosata
Cod bare: 9789731047416

Literatura romana romantica | Editura Cartex

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Despot Voda. Fantana Blanduziei

Informații suplimentare

Cod Bare :

9789731047416

Prefata

Oana Soare

Fisa biobibliografica

Lucian Pricop

Format

13x20x1.5 CM

Numar pagini

294

Author Picture

Alecsandri Vasile

N. 14 iun. 1818 (1819?, 1821?), Bacau - m. 22 aug. 1890, Mircesti, jud, Iasi. Poet, prozator si dramaturg. Provine dintr-o familie boiereasca de curand ridicata la o pozitie de oarecare insemnatate; fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tarziu vornic) si al Elenei (n. Cozoni). A studiat in casa parinteasca cu calugarul maramuresean Gherman Vida si la pensionul francez al lui Cuenim (1828-1834), apoi, intre 1834 si 1839, la Paris, unde se consacra mai ales literaturii, dupa cateva incercari nereusite in domeniul medicinei, in cel juridic si cel ingineresc. Dupa inapoierea in Moldova, participa la toate initiativele tovarasilor sai de generatie: director al Teatrului din Iasi impreuna cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu (1840-1842), colaborator la Dacia literara (1840) si Foaie stiintifica si literara (Propasirea, 1844, din al carei comitet de redactie face parte), redactor si proprietar al Romaniei literare (1855). Alte colaborari la Bucovina, Albina romaneasca, Zimbrul, Steaua Dunarii, Convorbiri literare, Columna lui Traian, Revista contimporana. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, redactand unul din documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an de exil in Franta (1848-1849). Inapoiat in tara, ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I. Cuza si e trimis de acesta in Franta, Italia si Anglia, pentru a determina marile puteri sa recunoasca faptul dublei sale alegeri (1861). Deputat si ministru in mai multe randuri, e ministru al Romaniei la Paris intre 1885 si 1890. Ca scriitor, a debutat in 1840, cu nuvela Buchetiera de la Florenta, publicata in Dacia literara, si cu pieseta Farmazonul din Harlau, jucata pe scena sectiei romanesti a teatrului iesean (tiparita in 1841 in brosura). Dupa cateva incercari in limba franceza, ca poet de limba romana apare pentru prima data in 1843 in Calendar pentru poporul romanesc. Scrierile sale (Opere complete, I-XI, 1875-1890) – poezii lirice si epice (Doine si lacramioare, 1853; Ostasii nostri, 1878), proza memorialistica si de fictiune (Salba literara, 1857), comedii, drame, monoloage comice (Repertori dramatic, 1852) – sunt in multiple sensuri reprezentative pentru timpul in care a trait. Dovada si marele succes de scena al dramaturgului (Farmazonul din Harlau, 1840; Modista si cinovnicul, 1841; Chirita in Iasi sau Doua fete si-o neneaca, 9 apr. 1850, Teatrul National din Iasi; Despot Voda, 30 sept. 1879, Teatrul National din Bucuresti; Fantana Blanduziei, 24 mart. 1884, Teatrul National din Bucuresti; Ovidiu, 9 mart. 1885, Teatrul National din Bucuresti). Alecsandri e un scriitor inspirat de marile probleme ale epocii si, in acelasi timp, un artist subtil, observand lumea inconjuratoare fara scepticism, dar si fara exagerate iluzii, tinzand in domeniul expresiei spre o senina clasicitate. Pastelurile, o parte din legende si proza memorialistica au rezistat cu succes trecerii timpului.