Faust-J.W.Goethe
Pe Faust, ale carui hauri ale naturii si stricaciunii omenesti ma faceau la inceput sa ma inspaimant, dar a carui fire plina de talcuri si de taine ma atragea necontenit, il citeam neabatut in zilele de sarbatoare. Admiratia si dragostea mea cresteau cu fiece zi; nopti si zile intregi zaboveam coplesit citind aceste opere; ajunsesem sa nu mai gandesc si sa nu mai vorbesc despre nimic altceva decat despre Goethe.
Folosul pe care-l tragem din studiul operelor unui mare scriitor e de mai multe feluri; unul dintre castigurile de capetenie poate fi, totusi, si acela ca ne dam mai limpede seama nu numai de alcatuirea noastra launtrica, ci si de cealalta lume, exterioara… O astfel de influenta au avut-o asupra mea operele lui Goethe.
Johann Peter Eckermann
Suferintele tanarului Werther-J.W.Goethe
Au fost multi cei care s-au uitat spre sinuciderea personajului central al romanului lui Goethe, Werther, ca spre un model replicabil, indiferent de gen, de cultura locala… Deopotriva baieti si fete, din Germania si Franta, decid sa-si ia viata, avand in buzunare exemplare din romanul lui Goethe. Faptul ca se stia ca povestea lui Goethe era bazata pe evenimente reale a amplificat „febra Werther“, care a cuprins continentul european si care avea sa dureze timp de decenii dupa publicarea romanului.
David Copperfield -Charles Dickens
Charles Dickens, unul dintre veneratii romancieri englezi de secol al XIX-lea, si-a pierdut fanii in acest secol XXI. Cea mai la indemana explicatie pe care o dau istoricii receptarii literaturii vorbeste despre diferentele de interese tematice, iar justitia sociala, predilect valorizata de romanele lui Dickens, pare ca si-a trait epoca. Nu putem consona cu aceasta justificare superficiala; este suficient sa vedem cum sintagma-concept justitie sociala isi ramifica existenta si, de asemenea, cum scriitorii secolului al XIX-lea migreaza in imaginarul celor din veacurile ulterioare.
Maestrul si Margareta-Mihail Bulgakov
Maestrul si Margareta este un roman caruia in decursul celor cinci decenii de la publicare i s-au gasit subintelesuri pentru o serie de interpretari politice, religioase si morale. Fiecare plan din Maestrul si Margareta poate duce la idei diferite, amplificate de contextul in care a fost scris si de perspectiva din care e citit.
Iluzionistul Woland, una din intruchiparile Diavolului, ia fraiele actiunii in maini si ne dirijeaza povestile pe care ni le prezinta in Moscova, in jurul unei iubiri atipice.
Crima si pedeapsa-F.M.Dostoievski
Romanul Crima si pedeapsa a consacrat gloria literara a lui Dostoievski fiind publicat initial in revista Russki Vestnik in 1866. Primit cu interes de contemporani si tradus in intreaga Europa a secolului al XIX-lea, romanul Crima si pedeapsa a reprezentat si o prima formulare literara a conceptiei filosofice dostoievskiene.
Mizerabilii-Victor Hugo
Romanul lui Hugo isi confirma grandoarea si prin aceea ca abordeaza marile probleme ale secolului sau, cauzele degradarii umane sub apasarea societatii. Eroii exprima, prin portretele lor, binele sau raul social, si Valjean, Fantine, Cosette, Gavroche, Marius, domnul Myriel, Thenardier sau Javert se plaseaza in limitele moralei sau in afara ei, caci, asa cum observa J.H. Hunt, „asemenea tip de personaj nu este decat o idee invesmantata in carne, un gand sau un sentiment.“
Gavroche si Cosette-Victor Hugo
Gavroche si Cosette reprezinta o adaptare pentru copii a unui episod din roman, prefacere necesara, dat fiind faptul ca Mizerabilii poate fi o carte pentru copii, in masura in care complexul narativ (cadru istoric, personaje preluate din trepidatiile vietii napoleoniene, turpitudinile multiple ale vietii social-politice ale vremii) nu se mai acorda cu orizontul de competente ale preadolescentului de azi. Totusi, (foarte) tanarul cititor poate intra in posesia unor elemente de atmosfera si caracterologice hugoliene prin lectura acestei forme rezumative, care nu e doar un erzat al Mizerabililor.
Cei trei muschetari-Alexandre Dumas
Romanul lui Dumas descrie aventurile lui d’Artagnan si ale camarazilor sai intre anii 1626 si 1628 si implicarea lor in intrigile din jurul regelui Ludovic al XIII-lea, al puternicului Cardinal Richelieu, a reginei Ana de Austria, al iubitului englez al acesteia, George Villiers, Duce de Buckingham, precum si in asediul orasului La Rochelle. Actiunile celor patru prieteni se vor intersecta si cu planurile misterioasei Milady de Winter si ale secretarului lui Richelieu, contele de Rochefort.
Contele de Monte-Cristo-Alexandre Dumas
Un misterios navigator care-si schimba mereu identitatea, curajos, frumos, stapan are o fabuloasa avere (care ii atrage invidia unor persoane importante din inalta societate pariziana); nimic nu pare sa ii stea in cale pana cand, in chiar ziua nuntii sale, in anul 1815, este incarcerat, fiind acuzat pe nedrept de bonapartism, si tinut prizonier timp de 14 ani in castelul-fortareata If, victima nevinovata a rivalului sau in dragoste, un anume Fernand, si a rivalului sau in afaceri, Danglars. Incarcerarea lui serveste in mod admirabil vederilor politice ale unui magistrat ambitios, pe nume Villefort.
Aventurile lui Tom Sawyer-Mark Twain
Aventurile lui Tom Sawyer este considerat un roman pentru copii, desi este citit in egala masura si de adulti. Din cauza jargonului folosit de autor, a fost inclus pe lista cartilor interzise. Povestea aventurilor unui baiat nazdravan numit Tom Sawyer este cea care a generat interesul pentru lectura a milioane de contemporani, dar, pentru ca povestea este replicabila dincolo de realitatile istorice imediate (sfarsitul secolului al XIX-lea). Aventurile lui Tom Sawyer este intre preferintele tuturor generatiilor de adolescenti.
Rezumand povestea lui Tom, am avut senzatia ca particip la o suma de experiente-limita, un fel de sport extrem pentru care nu am avut nevoie de antrenamente lungi si plictisitoare.
Aventurile lui Huckleberry Finn-Mark Twain
Aventurile lui Huckleberry Finn, acest roman care s-a bucurat si se bucura inca de interesul publicului, pare scris in joaca. Avem insa, fara indoiala, prima epopee autentica a sudului american si, cu siguranta, cea mai cunoscuta, de un umor extraordinar si de o profunzime a observatiei experimentata mult mai tarziu de adeptii realismului.
Print si cersetor-Mark Twain
Intr-o zi de toamna din al doilea patrar al celui de-al saisprezecelea veac, la Londra se nasteau doi baieti. Unul dintre ei era Tom, copilul nedorit al familiei Canty, o familie saraca de cersetori. Traiul le fusese spulberat de baiatul care acum dormea in zdrente, nebagat in seama de nimeni. Celalalt baiat era Eduard Tudor, print de Wales, viitor rele al Angliei. Si el dormea, dar infasat in scutece de matase, vegheat de lorzi si doamne de la curte.
Dincolo de povestea moralizatoare, citita de cateva generatii si indragita de cateva milioane de adolescenti, romanul Print si cersetor poate fi citit ca ecuatia unui schimb de roluri sociale. Beneficiile sunt pentru lumea moderna, pentru teoria si practica organizatiilor de azi.
Alice in tara minunilor-Lewis Carroll
Ce ati face daca v-ati trezi deodata ca sunteti mai inalti decat casa ori mai mici decat o pisica? Ori daca ati avea puterea de a vorbi cu animale si pasari? Sau daca v-ati afla intr-o sala de judecata? In cele douasprezece capitole o vom insoti pe Alice in tot felul de aventuri, sub pamant, prin apa si in aer, si vom afla cum sa ne descurcam in situatii dintre cele mai neobisnuite. N-as vrea sa va dezvalui mai mult, ca sa nu va stric placerea de a descoperi singuri cat de neobisnuite sunt.
Monica Manolachi
Alice in tara oglinzilor-Lewis Carroll
Tiparit pentru intaia oara acum mai bine de un secol, in 1872, romanul Alice in Tara Oglinzilor (Through the Looking Glass) este o continuare, dupa doar sapte ani de la aparitia celeilalte celebre scrieri a britanicului Lewis Carroll, Alice in Tara Minunilor (Alice’s adventures in Wonderland) (1865).
Alice, personajul central din prozele lui Lewis Carroll, este unul dintre simbolurile cele mai circulate ale ultimului veac. Probabil, curiozitatea ca stare de spirit este cea care a mobilizat interesul atator generatii de cititori, cei mai multi copii, deci curiosi „de la natura“. Alice isi doreste atat de mult sa vada cum sunt alte lumi, incat nu reuseste niciodata sa-si reprime tentatia si spune: „Hai sa ne facem ca…“. Ca si in cazul aventurii din Tara Minunilor, si in Alice in Tara Oglinzilor calatoria este potentata de oniric.
