Henri Bergson

Henri Bergson (18 octombrie 1859, Paris – 4 ianuarie 1941, Paris), scriitor și filosof francez, ale cărui idei au pătruns și în literatură, prin intermediul operei lui Proust, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1927, cu următoare motivație: „ca o recunoaștere a ideilor lui bogate și incitante și strălucitei măiestrii cu care au fost înfățișate“.
A fost elev al liceului Bonaparte în perioada 1868-1877, apoi student la Ecole Normale Supérieure (1878-1881). În 1889 șia susținut doctoratul în litere cu două teze: Essai sur les données immédiates de la concience (Eseu despre datele imediate ale conștiinței) și Quid Aristoteles de loco senserit. A fost numit profesor la Collège de France în 1897. Lucrări fundamentale: Matière et Mémoire (Materie și memorie, 1896), Le Rire (Râsul, 1900), L’Évolution créatrice (Evoluția creatoare, 1907), L’Énergie spirituelle (Energia spirituală, 1919).