Biografie

Bratescu- Voinesti Ioan Alexandru

N. 1 ian. 1868, Targoviste - m. 14 dec. 1946, Bucuresti. Prozator. Al doilea din cei patru copii ai boiernasului Alexandru Bratescu, fiu de pitar, si al Alexandrinei, fiica maiorului pasoptist Ion Voinescu. Copilarie in mediul patriarhal din Targoviste si la mosia Bratesti. Scoala primara la Targoviste (1875-1879), isi continua studiile la pensionul Cocorascu, apoi liceul („Sf. Sava”) la Bucuresti (1879-1883). Debut (neconfirmat documentar) in rev. Armonia din Targoviste (1883) cu o poezie; mai probabil cel din rev. Romania (1887) cu nuvela Dolores, sprijinit de Al. Vlahuta. Inscris la Facultatea de Medicina (1889-1890), o abandoneaza in favoarea studiilor juridice. Paralel, audiaza cursul de logica si istoria filosofiei predat de T. Maiorescu; intra in cercul „Junimii” bucurestene. Incepe colaborarea la Convorbiri literare (1890). Dupa obtinerea licentei (1892), judecator la Bucuresti, Pitesti, Craiova si Targoviste, apoi avocat. Calatorii in Anglia, Franta, Italia, in tovarasia lui Maiorescu. In 1903, neacceptand modificarile propuse de Maiorescu la nuvela Neamul Udrestilor (publicata ulterior in Vointa nationala), se indeparteaza de „Junimea”, orientandu-se spre gruparea Vietii Romanesti. Debut editorial cu Nuvele si schite (1903), vol. amplificat si reeditat sub titlul In lumea dreptatii (1906), urmat de Intuneric si lumina (1912), dupa care creatia cedeaza pasul activitatii publicistice adunate in vol. In slujba pacei (1919). Colaboreaza la Dacia si Lamura (1918-1919), reviste conduse impreuna cu Al. Vlahuta, iar dupa moartea acestuia, singur (1919-1922). Intra in viata politica, este prezent pana in 1940 in toate legislaturile parlamentare; secretar general al Camerei Deputatilor (1914-1940). Membru al Academiei (1918). Intre 1920 si 1940 publica rar: Ratacire (1923), Firimituri (1929), Cu undita (1933), Din pragul apusului (1935). Manuale scolare, in colaborare (1920-1932). Dupa 1937 aluneca in atitudini profasciste, teoretizate in opuscule programatice: Huliganism? (1938), Strigate de alarma in chestia evreiasca (1940), Germanofobie? (1942). Evocator al dezagregarii boierimii patriarhale si a lumii umile, de mici functionari provinciali, Bratescu-Voinesti este creatorul tipurilor de inadaptabili, suflete impregnate de candoare, lezate in contactul cu brutalitatea mediului burghez, incapabile sa reziste impactului cu minciuna si injustitia. Materia nuvelelor si schitelor, desi romantica, este tratata intr-o tonalitate clasica, directa, simpla, adesea confesiva. Participarea simpatetica, la destinele narate da prozei lui o intensa coloratura lirica, explicandu-i farmecul si popularitatea.